Viata cu eutirox - despre viata, nu despre boala

Incepand cu zilele imediat urmatoare terapiei cu iod radioactiv, noul tau "prieten", nelipsit zi de zi, este eutiroxul. aceasta se ia cu cca 30 min inainte sa mananci de dimineata, niciodada dupa ora 12. e o pastiluta mica, avand concentratie de la 25, 50 si pana la 100 mg. depinde de doza poti lua o pastila sau o pastila + jumatate/sfert dintr alta. oricum, incepi cu doza standard de 100 si dupa 6 saptamani faci analize sa vezi daca ti se potriveste (sa vezi cum e valoarea tsh ului si altor parametri de genul asta). oricum ar fi, pastila nu are niciun gust si e foarte usor de tolerat (spre exemplu, eu iau acum o pastila de 100 + jumatate din una de 25 adica 112,5). nici efecte adverse nu am simtit. la un moment dat dupa o perioada de cateva luni, am simtit niste palpitatii, dar nu stiu daca era de la pastila sau din alte motive. oricum, acum nu mai am probleme.. dupa ce iau pastila cu un pic de apa, eu in general ma culc la loc/stau in pat.. in afara de aceasta schimbare in viata ta, alta modificare nu e. cunosc oameni care iau de 20-30 de ani pastila asta si sunt bine mersi. asa ca viata merge mai departe, cu tot cu eutirox... 

ce e de retinut ca dupa terapia cu iod, macar 6 luni (sau 1 an - depinde ce medic intrebi) nu e indicat sa concepi un copil.. dar perioada asta trece destul de repede..si oricum iti spune doctorul mai exact detalii despre subiect.

din nou, in afara de restrictia asta, viata mea nu s-a schimbat cu mare lucru. mai complicat a fost sa te asiguri ca ai stoc de eutirox, tinand cont ca a fost o criza recenta de acest medicament - inteleg ca e prea ieftin (in jur de 10-15 lei 3 tablete de cca 25 pastile - deci iti ajung o perioada suficienta) si nu e rentabil pt comercianti... 

acum, cand scriu aceste randuri, sunt la 1 an si aproape jumatate de la operatia de tiroidectomie totala (+terapie cu iod radioactiv) si ma gandesc rar la boala...chiar daca ramai asa, cu un gand conex cu privire la experienta, totul pare acum ca un vis... nu pot crede prin ce am trecut si ca totul s-a dus..asta imi aminteste ca oricat de negru pare ceva, la un moment dat, ramane in urma ta..important e sa ai putere sa treci hopul... periodic, sigur ca merg la analize- ecografie cam la un an si analize de sange momentan am facut cam din 6 in 6 luni, dar daca totul merge bine, sper sa le raresc si pe astea...asta pt ca, din fericire, cel putin pana acum, pare ca o doza de iod a fost suficienta, multumesc lui Dumnezeu...dar oricum, din momentul in care ai ok ul doctorilor (ii multumesc analizele si situatia se stabilizeaza) nu se poate spune, deci, ca stai numai pe la doctori... cam astea sunt intervalele de timp...

concluzia mea ar fi ca trebuie sa ti invingi teama, sa actionezi din timp (sau cat de din timp se poate) sa lupti cu boala pentru ca poti sa ti continui viata dupa ca un om normal...cu cat amani mai mult, cu atat se poate intinde la ganglioni/prin alte parti, cu atat probabil operatia va fi ceva mai complexa, o sa ai nevoie de mai multe doze de iod etc. dar chiar si asa, cancerul de tiroida este, deci, printre cele mai gestionabile cancere. suna ciudat, dar e adevarul... ramai dupa cu experienta de viata care  e dura, dar sincer, la cate alte cazuri am vazut, e departe de ce indura altii, chiar copii - chimioterapie, operatii peste operatii etc. deci intotdeauna se poate mai rau si poti sa inveti ceva din toata povestea asta - cred ca am mai zis, dar viata intr-adevar e scurta si trebuie sa te bucuri de fiecare moment, chiar si el banal (aparent)... pentru mine, a fost un semn, sa ma stresez mai putin, sa imi dau seama ce binecuvantata sunt cu oamenii din viata mea si cu tot ce am...si de ce nu, sa fiu mai sensibila si receptiva la problemele (mai ales de sanatate) ale altora...

draga cititorule, iti doresc multa incredere ca poti depasi acest impas si putere sa ajungi si tu peste o perioada sa povestesti de ce ai trait si sa para totul un vis urat..care insa, a trecut, si te a lasat mai puternic si mai intelept, de ce nu?!

multa sanatate si speranta tie si celor care te sustin! sper ca aceasta pagina a facut un pic de lumina cu privire la ce procesul (complicat si cu incarcatura emotionala evident) pe care il ai de parcurs.. dar daca ai intrebari (e posibil sa fi omis ceva) sau pur si simplu ai nevoie de cineva cu care sa vorbesti, lasa mi un mesaj in sectiunea comentarii sau trimite mi un email prin formularul de contact.. mult succes!